Categories
Activitati Dezvoltarea copilului Jucarii Uncategorized

Joaca nestructurată, bucuria celor mici

Joaca nestructurată, bucuria celor mici

Sursa foto

Ca părinți, încercăm să facem mereu lucrurile ca la carte, să ne organizăm cu cei mici, să bifăm activități de pe liste, să urmărim o structură în ceea ce privește creșterea lor, felul în care se joacă, se dezvoltă etc. Dar adevărul e că realitatea e haotică, lucrurile nu se întâmplă de fiecare dată conform planului, iar atunci când vine vorba de copii, e foarte greu să menținem o ordine prestabilită a lucrurilor. Vestea bună e că acest aparent haos are și efecte benefice, mai ales în joaca micuților. Când îi lăsăm pe copii sa se joace liber, fără un scop predefinit, adică să fie pur și simplu copii, ei devin curioși, inventivi, sociabili.

Așa cum se întâmplă cu majoritatea lucrurilor, am descoperit că e bine să avem un echilibru între joaca structurată, ghidată, cu un scop clar definit (să învețe sau să descopere ceva ce nu ar putea învăța singuri, să deprindă o anumită abilitate) și joaca nestructurată, open ended, prin care copiii descoperă și experimentează singuri fără ghidaj.

Ce înseamnă însă joacă structurată și joacă nestructurată mai exact? Vorbim de joacă structurată atunci când ne referim la jucării care au un scop precis, care fac un anumit lucru pe baza acțiunilor copilului (jucăria scoate un sunet sau o luminiță atunci când apeși pe un buton, se învârte pe baza unei comenzi etc.) sau atunci sând ne referim la jocuri cu reguli clare. Pe de altă parte, avem joaca nestructurată, cu jucării open ended, cum ar fi, de exemplu, păpușile, cuburile de construit, mașinuțele, cărțile senzoriale etc., cu care copilul decide cum se joacă și pe care le poate folosi în mai multe moduri, după propria creativitate. Astfel, copiii imaginează tot felul de jocuri de rol cu păpușile, competiții și raliuri cu mașini, aranjează în diferite moduri piesele din cărțile senzoriale, interacționează cu ele după propriul plac și descoperă astfel lumea în ritmul lor, dezvoltându-și abilități motrice, cognitive și emoționale.

E bine să îi lăsăm pe copii să se plictisească?

Plictiseala e și ea bună pentru că îi determină pe copii să se distreze singuri, să găsească propriile forme de a se juca și le dezvoltă imaginația. De cele mai multe ori, plictiseala este un stimulent care îi face pe copii să se bazeze pe propria lor creativitate, și nu pe jucării cu scop precis, pentru a se distra. Plus că jucăriile cu scop precis, folosite în joaca structurată, le captează atenția copiilor pentru un timp scurt, pe când, atunci când se joacă nestructurat și se află în lumea lor proprie, imaginată de ei înșiși, copiii pot petrece mult timp focusați pe o singură activitate.

Mai ales acum că a venit vremea rece, ne gândim serios la diferențele dintre joaca în interior și joaca în aer liber. Aud multe discuții în care părinții se întreabă dacă e indicat să îi mai scoată pe copii afară când e frig, dacă e periculos pentru cei mici sau mai bine să stea să se joace mai mult în casă. Există păreri și păreri, însă nimic nu poate înlocui joaca în aer liber, oricât de multe activități am reuși să le punem la dispoziție copiilor în casă. Cum spuneam mai sus, echilibrul este și de data asta cheia. Alternând joaca în casă cu joaca afară, copiii pot face activități de toate felurile, nu le va lipsi niciuna și vor fi fericiți.  

Joaca nestructurată în casă

Am mai vorbit aici pe blog despre amenajarea locului de joacă din casă și discutam atunci despre tipul de jucării și modul lor de organizare în funcție de fiecare loc al casei: camera de joacă a copilului, living, chiar și baie și bucătărie. Indiferent de locul în care se joacă, bebelușii și toddlerii au nevoie în primul rând de timp liber, în care părinții nu le distrag atenția cu nimic și, în al doilea rând, de jucării open ended, care să îi provoace să inventeze modalități noi de a se juca. Prin jucăriile cu care ei se pot juca liber, nestructurat, investim, de fapt, în dezvoltarea pe termen lung a micuților.

De exemplu, o carte senzorială care cuprinde nenumărate activități, îi va ajuta să desfacă și să închidă nasturi, să folosească un fermoar, să își lege singuri șireturile etc. Sau cuburile Lego, de exemplu, îi pot ajuta să inventeze povești și scenarii, punându-le astfel imaginația și creativitatea la treabă. Pe termen lung, copiii învață să se concentreze, să caute singuri soluții la probleme, vor încerca lucruri noi fără teamă și nu se vor aștepta de fiecare dată să le fie dat răspunsul din exterior.

Sursa foto

Joaca nestructurată în aer liber

Cel mai simplu mod de a-i lăsa pe copii să se joace liber este în natură. Acolo, ei descoperă mereu o frunză, o piatră, un obstacol peste care să sară sau o baltă în care să intre. Din toate, învață infinit mai mult decât din jocurile structurate.

În natură, copiii nu mai au nevoie de jucării, ci folosesc mediul înconjurător ca stimulent pentru a-și crea propriul joc. Am observat cu toții probabil cum un toddler nebunatic, care se plictisește permanent în casă și devine ușor iritabil, este cel mai fericit în aer liber, unde zburdă fără griji și fără plânsete.  

Scoatem copiii afară când e frig?

Inconvenientul jocului în aer liber iarna este, desigur, frigul. De mici, am fost la rândul nostru învățați de părinți și bunici să ne înfofolim bine, să nu răcim, să nu cumva să ne tragă curentul și alte griji similare. Ați fi surprinși să aflați că tendința aceasta mămoasă, de cocoloșire și menajare permanentă a micuților nu este împărtășită de toate culturile. Ba chiar există țări nordice în care bebelușii își fac siesta în cărucioarele lor afară, pe veranda casei. Cum spun suedezii, nu există vreme proastă, ci doar îmbrăcăminte nepotrivită.

Dar cum să ne înhămăm la drum iarna cu cei mici fără să avem mânuțe înghețate, șosete ude, plânsete și nemulțumiri? Da, copiii sunt atât de drăguți în paltonașe micuțe de lână, cu mânuși tricotate sau berete simpatice, dar îmbrăcămintea de genul acesta nu este deloc practică atunci când ninge, plouă, bate vântul sau când sunt băltoace și noroi pe jos. Altfel, ne vom auzi zicând mai des decât ne dorim: Nu merge acolo, nu te pune pe jos, vezi că te-ai murdărit etc. Cea mai simplă soluție e să lăsăm aspectul estetic pe locul II și să îi îmbrăcăm pe cei mici cu haine impermeabile, în mai multe straturi și să ne asigurăm că nu au spații între haine prin care să intre frigul sau umezeala. De exemplu, să nu aibă spațiu între pantalonași, șosete și ghetuțe, să nu intre frigul sau apa în spațiul dintre mânecă și mânușă etc.   

Echipați cum trebuie, nu ne mai e teamă să ieșim afară iarna și nu îi mai privăm pe cei mici de bucuria jocului nestructurat în aer liber. Să nu lăsăm grija excesivă să îi lipsească de momente frumoase. Copiii învață lucruri importante și se distrează în aer liber așa cum nu o pot face în casă sau în alte spații de joacă din interior. Pentru a-i menține ocupați și activi astfel încât să nu li se facă frig, putem imagina activități cu frunze toamna sau putem construi clasicul om de zăpadă iarna, ne putem plimba și descoperi zone noi din parc sau din pădure etc. 

Iar un secret care ajută la încălzirea instantă a celor mici este să avem mereu cu noi băuturi calde la termos. O pauză de ceai pe o bancă e punctul de pornire pentru o nouă aventură, un nou joc prin care își exploatează energia și imaginația.

Sper că v-am ajutat să priviți cu alți ochi joaca nestructurată și jucăriile open ended, iar sfaturile de mai sus, venite din proprie experiență, vă vor oferi idei pentru a-i lăsa pe cei mici să se joace mai mult liber, fără ghidaj, și să se bucure de joacă în timp ce învață și se dezvoltă explorând.