Categories
Dezvoltarea copilului Parenting

Somnul, mâncarea și plictiseala copiilor în vacanță

Somnul, mâncarea și plictiseala copiilor în vacanță

Am citit undeva la un moment dat că părinții nu merg în vacanță – pur și simplu ne facem bagajele câteva zile la rând (cu niște agitație și haos la pachet) ca să avem grijă de copiii noștri… în altă parte. Știu, știu, cu toții am visat, pe când nu aveam copii, că vacanțele alături de ei vor fi floare la ureche și că ne vom îmbarca cu un nou-născut de două săptămâni în primul avion spre Bali pentru a celebra lăuzia la marginea oceanului, cu o orhidee în păr, dar pe undeva cei mai mulți dintre noi își pierd acest curaj și concediile încep de multe ori să fie niște surse de stres, frământări și întrebări peste întrebări – ”Oare va dormi până acolo sau va plânge încontinuu în mașină? Oare va mânca ceva sau trebuie să îi fac totul de acasă și să-i pregătesc borcănașe sterilizate? Oare va dormi în alt pat? Oare faptul că plecăm acum, cât are colici, va fi cea mai proastă idee din viața noastră? Nu mai bine anulăm vacanța și mergem la anul, când va fi mai mare?”

După 7 ani de maternitate, doi toddleri, nenumărate vacanțe și prea multe drumuri cu mașina între Cehia și România, am două gânduri cât se poate de directe pentru voi: 1. Este firesc să simțim toate aceste panici și anxietăți, suntem proaspeți părinți și până nu demult vacanțele au arătat cu totul altfel pentru noi (da, mă refer la tine, excursie spontană la mare, și la tine, city-break luat în grabă, pe când singura mea grijă erau zilele de concediu pe care le mai aveam la birou). Și 2. Nu, nu anulați vacanțele alături de copii, oricât de greu de dus vi s-ar părea acum. Cei mici n-o să-și amintească mare lucru, de multe ori o să vă întoarceți poate mai obosiți decât ați plecat, dar o să rămână cu voi, voi toți, familia întreagă, ceva mult mai important: o stare de bine, de căldură, de solidaritate, o stare de ”împreună” pe care o s-o purtați peste ani. Nu amintirile celor mici se construiesc în aceste vacanțe, ci întreaga familie se construiește de fapt, moment cu moment, experiență cu experiență.

”Unui copil atât de mic nu o să-i placă să schimbe mediul și rutina!” – ”Nici măcar nu are un an, ce va înțelege el din toată vacanța?” – ”Bebelușilor le place să stea la ei acasă, o să fie obosit și enervat să îl tot fâțâiți și plimbați” – am auzit toate aceste comentarii, mai ales de la generația părinților noștri – însă adevărul este că cea mai înțeleaptă metodă de a avea un copil flexibil, adaptabil și care iubește călătoriile este să îl expunem la situații care să îi exerseze flexibilitatea și adaptabilitatea. Locurile noi le vor permite celor mici să exploreze, să descopere, să gestioneze situații noi, persoane diferite, peisaje variate. În plus, experiențele îi vor îmbogăți, îi vor face mai înțelepți, mai echilibrați: drum cu drum, excursie cu excursie, mai punem o cărămidă la temelia personalității lor.

Mai multe sfaturi, idei, tips and tricks, liste și recomandări pentru călătoriile alături de copii veți găsi în eBookul nostru ”Hai la drum! Ghid de supraviețuire pentru călătoriile alături de copii”, pe care l-am lansat la începutul verii și pe care îl puteți descărca gratuit de aici. 

1. Ce facem cu somnul în vacanță?

Să recunoaștem, înainte de copii era mult, mult mai simplu să plecăm în vacanță. Era luna mai, soarele strălucea frumos pe cer și ieșisem vinerea de la birou mai devreme? Ah, simplu, hai repede la mare! Venea ziua unui prieten? Bun, hai să-i facem o surpriză și să-l sărbătorim la munte. Trupa noastră preferată cânta la Praga? Sold, în câteva minute rezervam biletele de avion.

După care devenim părinți, trecem prin colici, sterilizăm 673 biberoane și înainte de orice plecare începem să ne punem întrebări la care înainte nici nu am fi visat, de genul ”Oare va dormi în vacanță? Oare va trebui să mă întorc la cazare pentru fiecare somn de prânz? Oare îi va fi mult mai greu să adoarmă decât acasă, și o să mă întorc din vacanță mai obosită decât am plecat?”

Regula de aur pe care am învățat-o de-a lungul timpului a fost că rutina de somn pe care cel mic a deprins-o acasă trebuie respectată și în deplasare – dacă nu vrem să avem un Iepuraș Duracell care să cedeze la fiecare 5 minute din motive foarte pertinente, precum ”apa e udă” și ”supa e lichidă”. ”Noi încercăm să-i păstrăm rutina și în vacanță”, povestește Alina Tănasă, una dintre cele mai îndrăznețe și empatice voci de pe Instagram atunci când vine vorba despre realitățile maternității și ale vieții alături de un copil mic. ”E normal să fie surescitat. Că orice chestie pe care o facem din când în când, vine și cu bune și cu rele. Mă așteptam să fie mai ușor în vacanță cu copilul.. Dar e greu pentru că nu mai e despre mine, ci despre el. Nu a fost vacanță. Adică ar trebui redefinit termenul pentru când ai copii mici. Dimineața ne trezim la 8 (cam așa se trezește Leon), mâncăm micul dejun și ieșim la plimbare – piscină – plajă. La 12-13 mâncăm prânzul după care mergem la somn. La 15-16 se trezește și ieșim iar la plimbare sau la plajă sau la piscină :)) La 20-21 mergem în camera la somn.”

”Ne trezim de dimineață, luăm micul dejun, plecăm să explorăm, ne întoarcem pe seară și fie pregătim ceva pentru cină, fie suntem gata mâncați din oraș, punem o mașină de rufe la spălat, spălăm două-trei vase, citim o carte, culcăm copiii și apoi stăm și ne relaxăm fie la un film pe Netflix, fie doar privind stelele”, povestește și Ana Maria Petecilă de la Creștem și Călătorim despre rutina lor de vacanță.. 

|Descarcă gratuit eBookul nostru ”Hai la drum! Ghid de supraviețuire pentru călătoriile alături de copii”. 

2. Ce facem cu mâncarea în vacanță?

Am observat pe pielea mea: cei mici se adaptează în cele din urmă orice destinație am alege, însă drumurile la restaurant și terasă pot să fie intense pentru părinți: copiii se plictisesc ușor la vârste mici, nu au răbdare să stea la masă prea mult, iar restaurentele și terasele sunt până la urmă pliiiine de lucruri noi, captivante, care cer să fie explorate. Rezultatul? Vii la terasă ca să te relaxezi, să mănânci ceva delicios și să bei o limonadă rece, și ajungi de fapt să patrulezi după un toddler curios care inspectează fascinat absolut toate mesele în afară de cea la care stați voi.

Vă las aici câteva tips and tricks care ajută atunci când plănuiești un prânz delicios la taverna aceea de pe malul Mării Egee, dar toddlerii din dotare vor să facă orice, numai să mănânce în tihnă nu.

|Citește și: Copiii mici și ecranele în era digitală: cât de mult îi expunem la tehnologie?

1. Porniți la drum cu așteptări realiste. Este puțin probabil ca un copil de 2, 3 sau 4 ani să stea liniștit pe scaun de-a lungul întregii mese, cu răbdare și calm. Cei mici își pierd rapid interesul și este firesc să fie așa.

2. Alegeți ora mesei înțelept, astfel încât copiii să nu fie nici foarte înfometați, nici foarte obosiți. ”Mi-e foame!” și ”Mi-e somn!” sunt rețete sigure ale dezastrului în lumea celor mici.

3. Orientați-vă către terase sau restaurante mai puțin aglomerate, fără prea multă îmbulzeală – agitația tinde să-i agite și pe copii.

4. Evitați timpul de așteptare până când mâncarea comandată ajunge la masă. Dacă facem o socoteală, din momentul în care ne așezăm la masă, până comandăm, până vin băuturile, apoi până vine și se răcește mâncarea trec 10, 20 sau 30 de minute. N-are rost să ținem copilul la masă în toată acea perioadă, pentru că în mod cert își va pierde răbdarea chiar înainte să se apuce de mâncat. Cel mai bine ar fi să explorați împreună împrejurimile până când mâncarea este gata și abia apoi să treceți împreună la masă.

5.  Luați la voi un mic rucsăcel de salvare, cu activități pentru când simțiți că voi mai aveți de mâncat, dar copilul a terminat și intră în modul de Iepuraș Duracell. Bine, în afară de desert, am observat că la desert toți copiii devin brusc foarte interesați și concentrați pe farfuriile lor.

Unul dintre motivele pentru care am creat brandul Mukibooks și m-am apucat de cusut cărți senzoriale pentru copii a fost fix acesta: faptul că aveam nevoie să le dau o ocupație captivantă și educativă când mergeam la restaurant, la terasă sau când făceam un drum lung cu mașina, fără să car cu mine un rucsac întreg de jucării, jocuri, puzzle-uri, păpuși, mașinuțe și cărți. O carte senzorială Mukibooks de 8, 10 sau 12 pagini vine cu tot atâtea activități, jocuri de rol și mici proiecte pentru copii, e distractivă și captivantă – și da, primește puncte bonus pentru că nu ocupă un bagaj întreg.

Cei mici sunt de obicei foarte mândri să își care singuri cărticica Mukibooks într-un rucsac sau o valiză doar a lor – le dă un sentiment de independență, de autonomie, de ”ia uite ce mare și descurcăreț sunt eu, ca un adult, port rucsac fix ca Mami și Tati!”. Așa că dacă trebuie să mergeți la terasă și vreți să vă bucurați de un pic de tihnă, pregătiți-le de acasă un mic rucsăcel sau geantă în care să-și pună câteva lucruri de care să fie responsabili: o carte, o jucărie, o sticlă cu apă, o gustare. Cu această bucurie și mândrie a celor mici în minte am lansat acum ceva vreme rucsacurile Mukibooks – puteți cumpăra rucsacul separat de cartea senzorială Mukibooks, sau puteți cumpăra un rucsac și câteva planșe senzoriale care încap perfect înăuntrul lui. 

O altă idee compactă de luat în bagaj (sau în rucsăcelul copilului) este Strada Senzorială pe care o puteți găsi pe site-ul Mukibooks. Strada noastră este ideală pentru călătorii: are două mașinuțe de plastic ușoare și simpatice, nu este voluminoasă (are 20x20cm când este închisă), iar cei mici o pot întinde oriunde vor pentru a porni joaca (deschisă are 20×60 cm). Noi ne-am jucat cu ea în mașină, în avion, ba chiar și pe un vapor – este atât de versatilă!

|Descarcă gratuit eBookul nostru ”Hai la drum! Ghid de supraviețuire pentru călătoriile alături de copii”. 

3. Ce facem cu plictiseala în vacanță?

Bebelușii și copiii adoră rutina și le va lua un timp să se adapteze unei situații noi și unor locuri pe care nu le-au mai văzut până atunci. Am observat că este mai bine pentru ei să mă asigur că petrecem măcar 4 zile într-un loc, ca să le dau posibilitatea să-l cunoască, să se obișnuiască și să se poată bucura de el – în general, excursiile de weekend cu cei mici tind să fie mult mai obositoare și pentru ei, și pentru noi. Însă dincolo de planificarea pe care o facem, cred că ar trebui să pornim la drum cu așteptări realiste: copiii vor avea și momente de plictiseală, care sunt firești și naturale.

”Cu siguranță se plictisește!”, povestește Roxana Ciuchilan despre băiețelul ei de trei ani. ”Se plictisește la drumuri lungi, se plictisește când îi e somn, când e prea stimulat sau când conducem prea mult timp. Încercăm să facem pauze, să fragmentăm drumul, să nu forțăm prea mult călătoria. Chiar dacă ne ia mai mult timp, important e să se simtă bine și să nu se plictisească. De regulă stau eu cu el în spatele mașinii în călătorii, că să îi fac drumul mai ușor. Citim foarte mult și ne jucăm, am întotdeauna o “bocceluță” cu activități pe care o folosesc că să ne distrăm 🙂 Iar când nimic nu mai funcționează, oprim, luăm o gură de aer, alergăm, ne jucăm, năstrușnicim. 🙂 Și abia apoi pornim din nou la drum.”

”Când am mers prima dată, pentru copil a fost super”, își amintește Miruna Tîrcă de la Kinder Trips despre prima vacanță la cort cu fetița lor de un an și patru luni. ”Și-a extins mult orizontul de explorare senzorială și a învățat să se adapteze unui mediu nou. Expunerea copilului la un mediu diferit față de confortul de acasă îi poate dezvolta acestuia reziliența – și știm bine cât de importantă este această abilitate, atât în prezent, cât și în viitor. Nu în ultimul rând este o foarte bună ocazie de conectare mai profundă în familie, de consolidare a relațiilor, de aventură, voie bună și amintiri frumoase din vacanță, care se pot întipări în sufletul copiilor pentru totdeauna.”

Mai multe sfaturi, idei, tips and tricks, liste și recomandări pentru călătoriile alături de copii veți găsi în eBookul nostru ”Hai la drum! Ghid de supraviețuire pentru călătoriile alături de copii”, pe care îl puteți descărca gratuit de aici.